Cât ne poate costa trecerea la o armată profesională

Costurile unei astfel de reforme sunt de circa 10 miliarde lei, potrivit Mold-Street.

Preşedintele PDM, oligarhul Vlad Plahotniuc a declarat în cadrul unui briefing de presă că, încă de anul trecut, "PDM a cerut Guvernului un studiu amplu la acest subiect şi un plan de acţiuni pentru transformarea armatei noastre într-o armată profesionistă".

Îngrijorările lui Plahotniuc

"Concluziile evaluării respective - la care au lucrat mai multe ministere, agenţii şi experţi în domeniu - au confirmat îngrijorările existente: condiţiile pe care armata naţională le poate oferi, în prezent, tinerilor recruţi sunt insuficiente pentru o pregătire temeinică şi un trai decent pe perioada desfăşurării serviciului militar.

În acelaşi timp, continuă să se extindă un fenomen extrem de grav, respectiv faptul că tinerii plătesc sume mari de bani şi scapă de serviciul militar, fiind înrolaţi doar cei care nu au bani să plătească", se arată într-un comunicat al PDM.

Potrivit liderului democrat, reforma armatei se va realiza etapizat, timp de aproximativ doi ani, iar primele reduceri de înrolări vor fi chiar în această toamnă.

Locul recruţilor va fi ocupat de militari profesionişti, angajaţi pe bază de contract, care vor fi echipaţi după standardele moderne. În paralel, Guvernul va rezolva toate problemele legate de logistică şi de salarizare, astfel încât să fie creată o armată modernă, mult mai bine dotată tehnic şi susţinută financiar, cu soldaţi profesionişti.

Într-un comentariu pe pagina de facebook a Ministerului Apărării se menționează că Ministerul își dorește o instituţie militară modernă, profesionistă și capabilă să-şi execute misiunile.

"Planul de acțiuni privind profesionalizarea Armatei Naţionale este aproape finalizat şi urmează a fi aprobat la nivel de Guvern", susţine instituţia.

Costurile unei reforme necesare

Liderul democrat nu a vorbit nimic despre costurile unei astfel de reforme.

Fostul ministru al Apărării Vitalie Marinuța susține însă că trecerea Armatei Naționale la serviciul militar prin contract este un pas necesar.

Totodată el a precizat în cadrul unei emisiuni la postul Publika că pentru a putea trece la armată profesională e nevoie de majorat semnificativ bugetul alocat apărării - până la o cotă de cel puțin un procent din Produsul Intern Brut, comparativ cu niveul de 0,35-0,4% din ultimii ani. Şi această cotă de un procent din PIB ar urma să fie menţinută cel puţin cinci ani

În condițiile în care PIB-ul Modlovei în anul 2017 a trecut de 150 de miliarde de lei, apoi aceasta ar semnifica alocaţii anuale de cel puţin 1,5 miliarde de lei, aproape de trei ori mai mult decât s-au cheltuit anul trecut. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor valoarea alocaţiilor pentru apărare în 2017 a constituit circa 569 de milioane de lei, cu doar 4% mai mult ca în 2016.

Datele oficiale indică o creştere treptată a bugetului alocat apărării, care însă nu a depăşit cota de 0,4% din PIB. Astfel dacă în anul 2010 s-au alocat 236 milioane lei, apoi în anul 2013 - 336 milioane lei, în 2015 -  circa 460 de milioane lei.

Pentru anul 2018, bugetul de stat prevede alocaţii de circa 629 milioane lei (0,4% din PIB), cu aproape 10% peste nivelul anului trecut. O eventuală majorare la nivelul de un procent ar necesita suplimentar alocaţii de circa un miliard de lei, iar în următorii 4-5 ani - circa 10 miliarde de lei.

Moldova alocă de 11 ori mai puţin pentru apărare decât Georgia

De altfel chiar şi o eventuală majorare a bugetului alocat de Moldova pentru apărare până la nivelul menţionat de fostul ministru al Apărării, nu va face din ţara noastră o naţiune militarizată.

Datele Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm relevă că alocațiile țării noastre pentru armament sunt printre cele mai mici în lume și după volum şi după cota din PIB.

Astfel Republica Moldova a alocat în 2016 de aproape două ori mai puțin pentru apărare decât Malta, o țară de 70 de ori mai mică, și de 11 ori mai puțin ca Georgia, țară comparabilă ca teritoriu și populație și care la fel se confruntă cu problema separatismului, susținut de Rusia.

De exemplu, România alocă pentru apărare anual peste 2% din PIB, Estonia - 2,1%, Ucraina - 3,8%, Armenia și Azerbaijan - 4,6%, iar Rusia - 5,3%. 

În condiţiile unu buget auster Armata Republicii Moldova deține în prezent echipamente militare depășite practic la toate capitolele, iar înzestrarea cu echipamente moderne necesită sume importante și programe derulate pentru mai mulți ani și în mai multe cicluri electorale.

Urmare bugetului auster pe care îl au Forțele Armate, nici chiar elementarele cheltuieli operaționale nu sunt acoperite.