Aceste concluzii se regăsesc în raportul realizat de experţii Fondului Monetar Internaţional, dar şi în raportul Comitetului de Audit al Băncii Naţionale a Moldovei, care au fost făcute publice în cadrul unei conferinţe de presă consilierul consiliului municipal Chişinău, Victor Gurău, scrie rosbalt.ru.Potrivit lui Gurău, citat de Rosbalt, banca are nevoie urgentă de o capitalizare suplimentară de cel puţin 700 milioane lei, în caz contrar majoritatea deponenţilor îşi vor pierde economiile.Portalul mai scrie că „această informaţie a provocat panică în rândul deponenţilor, oamenii s-au grăbit să-şi retragă banii din conturile pe care le deţin. Conducerea Băncii de Economii a fost nevoită să limiteze sumele retrase din cont, ceea ce a agravat şi mai mult situaţia. Depozitele ce depăşesc suma de 50.000 de lei practic sunt îngheţate. În filialele băncii se formează cozi tot mai mari”.„Soldul total de depozite bancare ale persoanelor fizice şi juridice se ridică la 2,7 miliarde de lei (225 mln USD). În acelaşi timp, capitalul băncii s-a redus la sfârşitul lui decembrie 2012 de la 850 mln la 60 mln lei (conform raportului Băncii de Economii pentru Banca Naţională a Moldovei). Iar rezultatele inspecţiei experţilor de la FMI relevă un capital statutar al Băncii de Economii care reprezintă deja minus 200 mln lei. Pe conturile băncii există doar 400 de milioane de lei, în timp ce potrivit normelor de rezervare ale Băncii Naţionale a Moldovei, în soldurile conturilor ar trebui să fie păstrate de cel puţin 700 de milioane de lei”, se mai spune în articol.„În acelaşi timp, în doar 2 zile (4 şi 5 februarie) , deponenţii au retras din conturi mai mult de 60 de milioane de lei. În plus, pe 6 februarie alte 3 000 de persoane au retras peste 40 de milioane de lei. Se estimează că, dacă lucrurile vor continua în acest ritm de retragere a banilor, la Băncii de Economii va avea resurse financiare pentru nu mai mult de o săptămână.Potrivit lui Gurău, principala cauză a crizei este politica de creditare a băncii. Conducerea băncii a eliberat credite sub garanţia unor gajuri supraevaluate. Credite în sumă de 1,5 miliarde de lei nu se deservesc deja de 9 - 12 luni. Aceste credite au fost gajate cu încăperi de depozitare, aflate la 100 km de Chişinău şi evaluate la 12 mii de euro pe metru pătrat. Auditorii Băncii Naţionale au stabilit că circa 1 miliard de lei credite au fost emise doar pentru patru beneficiari”, menţionează sursa citată.Referindu-se la experţii FMI, presa străină scrie că „pentru a salva Banca de Economii este nevoie, până la sfârşitul lunii martie 2013, de o injecţie de capital suplimentară în sumă de peste 500 de milioane de lei, precum şi de alte cel puţin 500 de milioane de lei până la sfârşitul lunii iulie 2013”.„Potrivit experţilor economici din R. Moldova, responsabilitatea pentru criză o poartă conducerea Băncii de Economii, care este în strânsă legătură cu prim-ministrul Moldovei, Vlad Filat. Cu şapte luni în urmă, preşedinte al Consiliului Băncii de Economii a fost numit cel mai apropiat coleg al premierului, Victor Bodiu. La sfârşitul anului 2012, în semn de protest faşă de politica de management a băncii, au părăsit consiliul băncii doi reprezentanţi ai acţionarilor privaţi (56,13% din acţiunile băncii revin statului şi 43,87% acţionarilor privaţi). În prezent investitorii privaţi îşi vând greu acţiunile pe care le deţin la Banca de Economii.Prin Banca de Economii sunt efectuate plăţi pe majoritatea programelor sociale, inclusiv pensiile, şi salariile bugetarilor. Situaţia de criză ameninţă să îngheţe toate aceste plăţi şi să provoace tensiune în ţară”, se accentuează sursa.„Pentru salvarea Băncii de Economii, Guvernul Moldovei, în calitate de acţionar majoritar, va trebui să capitalizeze banca din contul bugetului de stat, respectiv, creând astfel un deficit considerabil în buget. După părerea lui Gurău, aceasta va duce la căderea monedei naţionale, creşterea inflaţiei şi devalorizarea economiilor cetăţenilor Republicii Moldova.Victor Gurău l-a învinuit pe premierul Vlad Filat că ar dori să privatizeze Banca de Economii, plătind o suma mult mai mică decât cea reală. La rândul său, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă pe cazul Băncii de Economii. Un proiect în acest sens a fost depus deja şi înregistrat.Între timp, prim-ministrul Vlad Filat a refuzat să răspundă jurnaliştilor dacă guvernarea dispune de 500-700 mln de lei, bani necesari, după spusele guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, pentru redresarea situaţiei Băncii de Economii.„Mai mult nu voi vorbi la acest subiect şi nu voi ajuta să se născocească diverse speculaţii. Toate aceste discuții doar vor afecta situaţia creată.” – a declarat Filat”, a încheiat publicaţia.
