Organizația a cerut OMS să includă această boală în clasificarea internațională a bolilor.Este vorba despre așa-numitul diabet asociat cu malnutriția. Potrivit estimărilor specialiștilor, acesta poate afecta până la 25 milioane de persoane, în special în țările din Asia și Africa, unde deficitul cronic de alimentație este răspândit.Acest tip de boală a fost descris pentru prima dată încă din 1955, însă ulterior a fost practic uitat. La sfârșitul secolului XX, OMS l-a exclus din clasificare din cauza lipsei de date, iar de atunci oamenii de știință nu au avut un consens privind existența sa ca formă separată de boală. Acum, cercetările acumulate au permis revenirea la această idee.„Înțelegerea unui tip concret de diabet este extrem de importantă pentru alegerea tratamentului corect”, a subliniat cercetătorul Craig Bill de la Universitatea Exeter.Spre deosebire de formele mai cunoscute, al cincilea tip de diabet nu se dezvoltă din cauza proceselor autoimune sau a stilului de viață, ci pe fondul unui deficit prelungit de nutrienți. La acești pacienți funcția pancreasului este afectată: acesta produce insuficient insulină, însă sensibilitatea la insulină rămâne păstrată.Din acest motiv, boala este adesea diagnosticată greșit, fiind confundată cu diabetul de tip 1 sau 2. Ca rezultat, pacienții primesc tratamente standard care pot nu doar să nu ajute, ci și să fie periculoase.„Această boală este mai frecventă decât tuberculoza și aproape la fel de frecventă ca HIV, dar lipsa unui nume oficial a împiedicat diagnosticul și tratamentul său”, a subliniat endocrinologul Meredith Hawkins de la Colegiul Medical Albert Einstein.Potrivit celor mai recente studii, malnutriția cronică poate afecta dezvoltarea pancreasului și poate forma un profil metabolic specific, care nu corespunde niciunui tip cunoscut de diabet.Experții notează că recunoașterea noului tip de boală va permite elaborarea unor recomandări separate pentru diagnostic și terapie, precum și atragerea atenției asupra unei probleme care a fost mult timp subestimată.În același timp, oamenii de știință subliniază că munca abia începe: este necesar să se clarifice criteriile de diagnostic și să se aleagă scheme de tratament sigure, în special pentru regiunile cu acces limitat la asistență medicală.
