Strună:" Căile Ferate din Republica Moldova vizează modernizarea parcului de material rulant "

Detaliile despre noile proiecte ne-au fost exemplificate într-un interviu acordat Railway PRO, de către Vitalie Struna, care din noiembrie 2011 este Director General al Căilor Ferate din Republica Moldova.

Care sunt priorităţile privind finanţarea căii ferate din Republica Moldova? Mai ales în condiţiile în care compania de căi ferate nu primeşte subvenţii de la stat?

Printre priorităţile pentru calea ferată din Republica Moldova se numără în primul rând reducerea costurilor de mentenanţă a infrastructurii, întărirea poziţiei transportului feroviar de călători pe relaţiile internaţionale, singurul segment care este în prezent pe profit, de asemenea, printre priorităţi se numără şi construcţia de vagoane noi pentru relaţiile către Federaţia Rusă (Moscova, Sank Petersburg, Rostov), Ucraina (Odessa şi Kiev) şi partea europeană, către România, pe ruta Bulgaria – Istanbul, acestea fiind curse care au funcţionat şi înainte, de asemenea pentru ruta către Varşovia şi o alta către Liov. Sunt curse profitabile, motiv pentru care căutăm finanţări, avem deja câteva chestiuni rezolvate pentru a primi finanţări. Cred că în cursul anului 2012 vom avea un parc de vagoane noi pentru transportul de călători pe relaţiile externe.

Avem o  serie de proiecte importante pentru infrastructura feroviară, în primul rând sporirea vitezei de circulaţie a trenurilor de marfă ce tranzitează teritoriul ţării noastre, Republica Moldova este o ţară  mai mult de tranzit, astfel urmărim sporirea vitezei pe relaţia Galaţi – Giurgiuleşti – portul Reni precum şi pe relaţia Ungheni – Iaşi – Jijia.

Pregătim de asemenea un proiect pentru Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a primi finanţarea necesară proiectelor de infrastructură. Au fost deja aprobate de către BERD trei proiecte pentru achiziţionarea de vagone noi.

Odată cu preluarea conducerii Companiei de Cale Ferată din Moldova am iniţiat un proces de restructurare al căilor ferate. Prin Directivele Europene în vigoare, în următorii cinci ani trebuie să liberalizăm piaţa de transport feroviar pentru operatorii privaţi, pentru alţi operatori interesaţi, nu doar pentru operatorii prezenţi în momentul de faţă pe calea ferată din Republica Moldova.

Este necesar de asemenea să iniţiem şi separarea  în funcţie de centrele de costuri, pe transport de călători şi transport de marfă şi din punct de vedere al infrastructurii sociale. Acest ultim punct este deja  început, este implementat. Acum lucrăm la restructurarea totală a căii ferate şi la externalizarea serviciilor considerate a fi neprofitabile pentru cale ferată.

Acordăm o importanţă deosebită reabilitării şi modernizării parcului de vagoane destinate transportului feroviar de marfă, reparaţiilor capitale pentru aceste vagoane, deoarece pe teritoriul Comunităţii Statelor Independente (CSI) a crescut foarte mult chiria la vagoane astfel că vom face tot posibilul să reparăm vagoanele existente pentru a le putea aduce la condiţiile necesare pentru închiriere sau transportude marfă către statele CSI.

Referitor la achiziţionarea sau modernizarea vagoanelor de transport marfă. Intenţionaţi în acest sens să colaboraţi cu societăţi din industria feroviară din România?

Avem un proiect comun cu Remar Paşcani SA pentru modernizarea totală a ramei diesel. Este un proiect pilot, pe care preconizăm să îl finalizăm spre sfârşitul lunii mai 2012. În ceea ce priveşte vagoanele destinate transportului de pasageri către Europa, colaborăm cu aceeaşi firmă pentru modernizarea unui număr de aproximativ douăzeci de vagoane de dormit. Vagoanele vor fi conform standardelor europene, pentru că vom circula pe teritoriul Europei. La acest proiect participă practic patru ţări, Germania se ocupă de partea de motorizare, Italia este responsabilă de design, iar Remar Paşcani de asamblarea şi proiectarea ramelor, iar Compania de Căi Ferate din Republica Moldova participă de asemenea la proiectare, asamblare, partea electronică, asigurarea condiţiilor de siguranţă a traficului şi a celor tehnice.

Căile Ferate din Republica Moldova deţin un număr de 15 rame diesel cu câte patru vagoane, pe care ne propunem să le modernizăm pentru a putea oferi un transport eficient către ţările CSI (min. 09.16).

Automotoarele respective, în  număr de 700, au fost construite în anii ‘88 în Ungaria, fiind destinate către toate ţările CSI.

În momentul în care acest proiect pilot va fi considerat unul reuşit şi se demonstrează funcţionarea lui, vom atrage, prin Republica Moldova către Remar Paşcani şi ceilalţi participanţii la acest proiect, restul de state CSI pentru implicare în proiect. Prin această modernizare se pot face economii la bugetele companiilor feroviare.

În ceea ce priveşte proiectele de reparaţii capitale ale vagoanelor de marfă, avem depourile proprii unde  putem să efectuăm reparaţii capitale. Va fi totuşi o colaborare cu Remar Paşcani pentru instalarea unui echipament nou pentru boghiuri, astfel că este posibil să colaborăm în privinţa modernizării boghiurilor existente sau chiar şi montarea de boghiuri noi. Avem un număr de 400 de boghiuri pentru transbordarea vagoanelor, de marfă şi călători, pe ecartamentul european standard, iar prin colaborarea respectivă vrem să ajungem la o performanţă mai mare pentru a mări viteza de transbordare. Urmărim şi reducerea zgomotului produs astfel încât costurile de mentenanţă ale boghiurilor să fie şi ele mai reduse. Am discutat în acest sens cu conducerea Remar Paşcani pentru o posibilă proiectare a unui boghiu nou care poate fi folosit pentru ecartamentul european de 1435 mm.

Care sunt măsurile luate pentru atragerea transportului de mărfuri pe teritoriul ţarii, Republica Moldova fiind un punct de tranzit important pe platforma eurasiatică?

Unul din proiectele pe care ni-l propunem spre realizare îl constituie conexiunea Capitalei Chişinău de oraşul Iaşi printr-o cale ferată cu ecartament standard de 1435 mm. Posibilităţile de transbordare şi transvazare vagoane sunt mult mai mari la Chişinău decât la Ungheni, din punct de vedere al spaţiului existent. Astfel, având o cale ferată cu ecartament european până la Chişinău, acolo se poate forma un hub din care se pot transpune mărfurile către teritoriile statelor CSI. Cunoaşteţi foarte bine proiectul TRACECA, în planurile căruia este inclus şi portul Ismail (Ucraina). În acest sens, vrem să reluăm discuţiile pentru reabilitarea tronsonului port Ismail – Basarabeasca (Republica Moldova) prin care se poate ajunge, pe cale ferată, direct în România, prin Ucraina.

La o recentă reuniune de profil desfăşurată în Lituania, am propus ca ţările participante la reuninea respectivă, Lituania, Belarus, Ucraina şi Republica Moldova să preia traficul de mărfuri şi containere din portul Constanţa, care tranzitează Republica Moldova, cu destinaţia Marea Nordului. Este un proiect interesant şi pentru restul părţilor implicate, deoarece portul Odessa nu mai dispune de foarte multă capacitate de manevrare a fluxului de mărfuri. Acest fapt implică şi o scădere a profitului înregistrat de Căile Ferate din Ucraina din cauză că toate mărfurile din portul Odessa se transportă în traficul rutier.

În urma discuţiei avute cu părţile implicate susmenţionate, am stabilit de comun acord să oferim tarife speciale pentru tranzitul mărfurilor respective. Pentru acest proiect am început deja să ne pregătim, este vorba de un număr de 400 de containere (de 20 de paşi) pe care le avem pregătite.

Kazahstan construieşte un terminal de mari proporţii pentru transpunere, transvazare şi transbordare mărfuri, fiind în special destinat mărfurilor ce vin dinspre China. În acest sens, am discutat cu partea kazahă, precum şi cu partea germană şi cea ucraineană pentru preluarea tranzitului de mărfuri de pe acest coridor pentru a le transporta către Europa, punctul terminus fiind Germania. Este un transport mult mai eficient, s-ar scurta timpii de transport cu până la două săptămâni faţă de transportul maritim, ar fi chiar cu 15 până la 20% mai ieftin decât cel din urmă. Acest traseu despre care vorbim a fost încercat, trenurile au ajuns până în Germania, însă a fost abandonat pentru că nu au existat doritori care să se ocupe de proiect. Am discutat cu partea ucraineană care şi-a exprimat acordul pentru demarare, la fel şi partea kazahă, mai rămâne acum să avem discuţii cu partea rusă, pentru a putea atrage traficul de containere dinspre China către Europa, către România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Ungaria şi spre Vestul Europei. Cunoscute fiind problemele pentru tranzitul containerelor pe cale maritimă, problemele existente în tranzitarea Strâmtorii Bosfor dar şi datorită faptului că putem să propunem un preţ mai mic pentru transportul de containere, sper să avem clienţi şi sper ca acest proiect să fie o reuşită.

Deocamdată, cu partea românească nu am discutat proiectul respectiv dar sunt convins că vom beneficia de sprijinul României.

Care sunt relaţiile pe care calea ferată din Republica Moldova le are cu Uniunea Europeană? Este Uniunea dispusă să se implice în finanţarea de proiecte de infrastructură feroviară?

Republica Moldova este o ţară interesată de Uniunea Europeană şi cred că şi Comunitatea Europeană, la rândul ei, înţelege că în cazul în care Republica Moldova va deveni stat membru, Uniunea ar putea beneficia de reţeaua de cale ferată deja existentă pe teritoriul Republicii. Şi pentru Comunitatea Europeană ar fi interesant să primească o reţeau feroviară care deja este  modernizată acum, decât după momentul accederii la Uniunea Europeană, când totul va fi poate mult mai scump.

Republica Moldova nu este o ţară bogată, astfel că se poate construi acum destul de mult cu costuri mai reduse decât să construim mai târziu mai puţin, dar cu costuri mult mai ridicate. În ceea ce priveşte proiectele derulate de către Comunitatea Europeană noi suntem deschişi către orice şi voi face ceea ce ţine de mine pentru a ne putea „mişca” mai repede decât România în privinţa proiectelor pentru Coridorul IV. Mi-aş dori ca în toate demersurile iniţiate de Republica Moldova să fim mai mult susţinuţi de către colegii noştri din România şi în ceea ce priveşte proiectele derulate de către Uniunea Europeană.

România ar putea fi interesată să ne sprijine în proiectele derulate de noi  pentru că putem atrage mărfuri şi călători pe teritoriul statelor noastre. Odată realizată calea ferată Chişinău – Iaşi cu ecartament standard, Chişinăul poate deveni un hub pentru călătorii ce vin dinspre statele CSI şi se îndreaptă către Europa.

Suntem interesaţi de reluarea rutelor de transport pasageri către Istanbul, Bulgaria, Ungaria, Austria şi cred că în colaborare cu partea românească putem reuşi aceste proiecte.

Cum vedeţi schimbarea mentalităţii de care este atâta nevoie în cadrul Companiei de Cale Ferată din Republica Moldova? Ce măsuri veţi iniţia în acest sens?

Încet – încet lucrurile se schimbă către mai bine, port discuţii cu toţi cei implicaţi în sistemul de transport feroviar, le cer părerea, îmi doresc să vină ei cu propuneri, să vină cu idei pe care să le punem în aplicare. În plus, le aduc la cunoştinţă ultimele noutăţi din Europa; eu am venit la conducerea Căilor Ferate ale Republicii Moldova din România, unde am lucrat în cadrul unei companii de transport feroviar, astfel că am împărtăşit şi noilor mei colegi din experienţa dobândită în România.

Din primele rezultate, pot să vă spun că se simte şi în calea ferată din Republica Moldova dorinţa de a inova, de a aduce o schimbare, de a implementa noi proiecte. Mă bucură de asemenea interesul manifestat pentru calea ferată de către tinerii din sistemul feroviar din Republica Moldova.