În acest sens, Asociaţia vânătorilor şi pescarilor a utilizat 13 tone de amestic de clor și var stins. Specialiștii spun că amestecul de clor și var este absolut inofensiv, notează UNIMEDIA.De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Mediului al Republicii Moldova acuză Asociația vânătorilor și pescarilor că nu a solicitat un aviz din partea instituției atunci când au început lucrările de curățare.„Asociația Vânătorilor și pescarilor a început curățarea lacului Ghidighici. Nu au luat avizul de la Ministerul Mediului, iar pentru aceasta riscă să fie amendați. Ieri, specialiștii de la inspecția ecologică s-a deplasat la fața locului pentru a preleva probe din ape. Dacă se va depista că nu au fost respectate normele și standardele de rigoare atunci va fi calculat și un prejudiciu. Această Asociație este obligată să asigure curățarea sistematică a apei, astfel problema avea să fie evitată”, a declarat pentru UNIMEDIA viceministrul Mediului, Dorin Dușceac.În această perioadă, scăldatul este strict interzis în zonă.Potrivit lui Dușceac, lacul Ghidighici ar trebuie să fie în gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei". „Acum patru ani Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care lacul Ghidighici trece sub gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei", doar că această prevedere nu a ajuns să fie publicată în Monitorul Oficial. Nu cred că este normal ca de barajul de la Ghidighici să aibă grijă Apele Moldovei, dar de lac - Asociația pescarilor și vânătorilor”, a mai adăugat Dușceac.De cealaltă parte, preşedintele Asociaţiei, Oleg Ciocoi, susține că prelucrarea lacului a avut loc după metodologia care este utilizată și la curățarea altor lacuri din țară.„Într-adevăr, noi trebuia să coordonăm și cu ministerul Mediului atunci când am purces la curățarea lacului, chiar dacă este vorba despre un aviz formal pe care trebuia să-l solicităm de la ei. Totuși, noi ne-am bazat pe metodologie și am acționat. În fiecare lună noi prelevăm probe din ape și efectuăm aceste verificări. Pe 21 iulie situația era normală, dar pe 30 iulie rezultatele au indicat un procent mărit al fitoplanctonului”, a declarat Ciocoi.Președintele Asociației a menționat că această cantitate al fitoplanctonului, algelor unicelulare şi bacteriilor fotosintetice în apă creşte la mijlocul sau spre sfîrşitul verii, când apa se încălzeşte. Potrivit sursei, chiar dacă apa a fost prelucrată, aceasta nu este suficient.„Am prelevat probe de la apă și rezultatele au indicat că nu a fost suficientă această cantitate de clor și var stins. Deci situația nu s-a ameliorat. Astăzi a fost întrunită o comisie specială cu participarea ambelor părți, specialiștii din cadrul Asociației și cei de la ministerul Mediului. Vom întreprinde măsuri mai aspre ca să nu se ajungă la o catastrofă ecologică”, a conchis sursa.Precizăm că, anterior, primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă, a tras un semn de alarmă referitor la lacul de acumulare Ghidighici. Edilul Capitalei spune că lacul de acumulare Ghidighici este treptat înnămolit din cauza a trei iazuri amenajate neautorizat în preajmă.Lacul a fost construit încă în anul 1962, iar barajul rezervorului de apă în anul 1964. De atunci, galeria de scurgere a apei nu a mai fost reparată, iar specialiştii recomandă consolidarea barajului. Barajul se află în gestiunea Întreprinderii de Stat „Apele Moldovei”. Deşi la ora actuală nu există un asemenea pericol, o eventuală avarie sau distrugerea barajului rezervorului de apă de la Ghidighici poate conduce la inundarea parţială a municipiului, dar şi a raionului Anenii Noi, în lunca râului Bâc.
