50 de copii din Grigoreşti, Sângerei, vin de o săptămână cu un autobuz nou la gimnaziul de circumscripţie din Alexăndreni, unde au trecut după ce a fost închisă instituţia din localitatea lor. Condiţiile din satul vecin, aflat la trei kilometri, lasă de dorit, însă autorităţile promit că până în luna septembrie totul va fi ca la carte.De la 1 septembrie 2011, şcoala primară din Grigoreşti a fost închisă, ca urmare a optimizării din Învăţământ. Ministerul Educaţiei a hotărât ca gimnaziul din Alexăndreni, cel mai mare din zonă, în care pot încăpea 640 de elevi, să devină de circumscripţie. Chiar şi împreună cu elevii din Grigoreşti, aici învaţă în prezent 130 de persoane."Stau ca în frigider şase lecţii"Instituţia are laboratoare de fizică, chimie, biologie şi informatică. Sunt profesori pentru toate disciplinele, în afară de educaţia tehnologică.În blocul cu trei etaje sunt 28 de săli de studii. Ore se fac numai în 11. Deoarece sistemul de încălzire nu funcţionează de câţiva ani, în clase au fost construite sobe în care se face focul cu lemne şi cărbuni. Pe coridoare, la cantină şi în sala de sport este însă frig de crapă pietrele. „Îi pun pe elevi să alerge timp de 45 de minute, să nu îngheţe. Mai rău e pentru mine, stau ca în frigider şase lecţii", spune Sergiu Rotarciuc, profesor de educaţie fizică. Totuşi, e fericit că de la anul şcoala va avea încălzire centralizată. În plus, Consiliul raional i-a promis 300.000 de lei pentru reparaţia capitală a sălii de sport.BALOŢII DE PAIE SUNT SALVAREADe iarna viitoare va fi încălzit întregul bloc de studii. „Am câştigat un proiect în valoare de 1,17 milioane de lei pentru un sistem pe bază de biomasă. Vom folosi baloţi de paie", a spus Raisa Mereuţă, directoarea gimnaziului din Alexăndreni. Elevii, ieşiţi în pauze, nu simt frigul de pe coridoare. Se grăbesc afară să se bucure de primii fulgi. Nu-i deranjează nici că grupul sanitar este în curte şi că bate vântul din toate părţile acolo. „Acasă e la fel", spuse o fetiţă, făcând ochii mari cât cepele de mirare că i-am pus această întrebare. Şi la bibliotecă e foarte frig. Elevii nu prea îi calcă pragul. Bibliotecara, Ana Potângă, se plânge că fondul de carte e sărac. Din cele circa 6.000 de volume de literatură artistică doar 1.930 sunt în grafie latină. „Dacă le-aş arunca pe cele în chirilică, rafturile ar rămâne goale", povesteşte cu tristeţe femeia. De cinci ani n-au mai fost cumpărate titluri noi. „Atunci Primăria a alocat bani pentru vreo 40 de cărţi scrise de Mihai Rusu, un fost profesor de la noi din sat. A costat cam o sută de lei bucata, dar aşa şi stau neatinse pe rafturi. Nimeni nu le cere", se jeluie bibliotecara, înfofolită în palton.VIZITAŢI DE MINISTRUZilele trecute, şcoala din Alexăndreni a fost vizitată de ministrul Educaţiei Mihail Şleahtiţchi. Oficialul n-a stat însă decât jumătate de oră, timp în care a trecut prin clase şi a schimbat câteva fraze cu profesorii. Apoi, oficialul a testat noul autobuz ce-i aduce pe copii din Grigoreşti şi le-a promis micuţilor că până în septembrie 2012 le vor fi create condiţii de studii mai bune. N-au apucat să discute cu Mihail Şleahtiţchi doar învăţătorii de la fosta şcoală primară din Grigoreşti, lăsaţi să lucreze cu jumătate de salariu în instituţia transformată în grădiniţă. „Avem sistem centralizat de încălzire, ferestre termopan, covoare pe jos, pereţii sunt văruiţi... De ce ne-au închis şcoala?", se tânguie Eudochia Gancearuc, angajată la grădiniţă. ;Accent pe scolile de circumscripţieÎn ultimii ani au fost create 42 de şcoli de circumscripţie, unde învaţă copii din mai multe localităţi. Ministerul Educaţiei şi-a propus să investească în aceste instituţii pentru a crea condiţii de studii mai bune. În 2010, au fost alocate circa două milioane de dolari în cadrul proiectului „Educaţie de calitate în mediul rural", implementat de Ministerul Educaţiei cu suportul Băncii Mondiale, iar anul trecut - alte 3,8 milioane de dolari. Anul acesta, liceul din Ciobalaccia, Cantemir, a devenit de circumscripţie. „Graţie acestui fapt am primit 330.000 de lei pentru reparaţia căminului, unde sunt cazaţi elevi din 15 localităţi. Alte 500.000 de lei urmează să ne fie transferate pentru reparaţia faţadei", a spus Viorica Papanaga, directoarea instituţiei. O parte din bani va fi folosită pentru crearea grupurilor sanitare în incinta şcolii. Liceul din Costeşti, Râşcani, a intrat în reformă cu doi ani în urmă. Astăzi acesta dispune de încălzire centralizată şi autobuz care transportă copii din cele cinci sate vecine. Singurul neajuns, după cum recunoaşte directoarea, e faptul că grupul sanitar se află în curte.Vor fi reorganizate 370 de şcoliÎn următorii trei ani, vor fi reorganizate peste 370 de instituţii preuniversitare, iar copiii şi profesorii vor fi transferaţi în alte unităţi de învăţământ. Optimizările au început în 2010, în raioanele Căuşeni şi Râşcani. În 2011, au intrat în reformă 221 de şcoli din alte nouă raioane: Ştefan Vodă, Cantemir, Leova, Criuleni, Nisporeni, Anenii Noi, Glodeni, Călăraşi şi Sângerei, precum şi din municipiile Bălţi şi Chişinău. În 2012, proiectul cuprinde încă 82 de şcoli, iar în 2013 - alte 75. Anul acesta, 35 de localităţi din 14 raioane au primit autobuze şcolare noi pentru a transporta elevii la şcolile de circumscripţie. Corneliu Ciurea, expert la IDIS Viitorul, susţine că procesul de reorganizare a instituţiilor de învăţământ este extrem de necesar. „Sistemul actual de alocare a banilor pentru şcoli este unul defectuos. Uneori unităţile şcolare mici primeau mai mulţi bani de la stat decât cele mari", explică Corneliu Ciurea.
