Oamenii cu vârste cuprinse între 30-60 ani, în special femei, sunt predispuşi la cuperoză sau acnee rozacee, cum mai este denumită. Aceasta provoacă înroşirea şi inflamarea pielii de pe faţă, care devine mai aspră, iar la suprafaţa ei devin vizibile numeroase vase de sânge. Cazurile severe pot semăna cu o acnee rebelă, duc la iritaţii ale ochilor şi chiar fac ca nasurile să aibă un aspect caricatural, devenind umflate şi roşii.Cuperoza afectează toate rasele umane, dar este cunoscută popular şi sub denumirea de "blestemul celţilor", deoarece se crede că afectează în special persoanele cu pielea foarte deschisă la culoare, cu toate că, în realitate, poate fi doar mai vizibilă în cazul acestor persoane.Dar Keith Kavanagh, cercetător din cadrul Universităţii Naţionale din Irlanda, crede că a descoperit cauza acestei afecţiuni. Este vorba de nişte acarieni microscopici din genul Demodex (mici animale cu opt picioare, înrudite cu păianjenii), care trăiesc în porii pielii faciale. Sunt întâlniţi îndeosebi în foliculii de păr din sprâncene, gene şi porii sebacei de pe nas, frunte şi obraji. Micii acarieni se hrănesc cu sebum(grăsimea secretată de piele) şi colonizează pielea feţei multor tineri aflaţi la pubertate.Sunt activi pe timpul nopţii, când se împerechează, apoi se ascund în porii faciali, unde îşi depun ouăle şi apoi mor. Persoanele adulte au de obicei unul sau doi acarieni pe centimetrul pătrat de piele. Cu toate acestea, s-a constatat că persoanele care suferă de cuperoză au de zece ori mai mulţi acarieni pe aceeaşi suprafaţă de piele. Cercetările au descoperit că stările de stres care provoacă agravările temporare ale cuperozei pot schimba compoziţia chimică a sebumului, care devine mai nutritiv pentru acarieni.Cuperoza trece deseori în urma unor tratamente cu medicaţie antibacteriană precum tetraciclina, dar tratamentul în sine nu are niciun efect asupra acarienilor. Kevin Kavanagh crede că acest lucru este posibil deoarece cuperoza este cauzată şi de o reacţie a organismului faţă de bacteriile din excrementele acarienilor.Paraziţii din genul Demodex nu au anus, deci nu-şi pot elimina excrementele, care se acumulează în abdomen. "Abdomenul lor devine din ce în ce mai mare, iar abia atunci când mor şi se descompun, îşi eliberează fecalele în porii din pielea noastră", adaugă dr. Kavanagh, care crede că atunci când acarienii sunt numeroşi, fecalele lor pot provoca reacţii autoimune, inflamaţii şi deteriorări ale ţesutului.Kavanagh a mai observat că o bacterie din specia Bacillus oleronius, prezentă în abdomenul acarienilor, este distrusă de antibioticele eficiente în caz de cuperoză, nu şi de alte tipuri de antibiotice. Conform cercetărilor sale de laborator, circa 80% dintre persoanele ce suferă de cuperoză au în sânge celule imunitare care reacţionează puternic la două proteine din bacteria B. oleronius, declanşând reacţii inflamatorii. Dr Kavanagh lucrează în prezent la crearea unor anticorpi eficienţi contra proteinelor din bacterie, pentru a combate procesele inflamatorii asociate cu acneea rozacee.
