Singurele lucrări mai ambiţioase din domeniul rutier ale vecinilor noştri de peste Prut le reprezintă plombarea "drumurilor magistrale", după cum reiese din Strategia de Transport şi Logistică elaborată de MTID. Trei sferturi din reţeaua de drumuri publice din R. Moldova este în stare precară, majoritatea fiind construite înainte de 1990. Cu toate că oficialităţile de peste Prut susţin că doresc integrarea ţării în Uniunea Europeană, până acum câţiva ani legislaţia Republicii Moldova nici măcar nu prevedea termenul autostrăzi. Ulterior, autostrăzile au fost definite în Legea drumurilor. Însă totul s-a oprit aici.Contactat de gândul, Andrei Cuculescu, şeful Direcţiei de Dezvoltare a Drumurilor din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID) din Republica Moldova, a confirmat că realizarea de autostrăzi nu este o prioritate pentru că traficul rutier nu justifică asemenea investiţii. El a confirmat că termenul autostradă a fost definit relativ recent în legislaţie. În schimb, aşa-numiţii "regi ai asfaltului" din România au simţit mirosul unor afaceri şi au obţinut peste graniţă contracte de milioane de dolari pentru lucrările de reparaţii ale "drumurilor magistrale" şi regionale.Şeful Direcţiei de Dezvoltare a Drumurilor din R. Moldova, pentru gândul: Nu avem traficul necesar pentru construirea de autostrăzi„În 2008, noi am modificat Legea drumurilor pentru că în legislaţia noastră nu exista termenul de autostradă. Acum lucrăm la clasificarea drumurilor. În legislaţie avem acum autostrăzi, drumuri expres, drumuri republicane, drumuri regionale, drumuri locale”, a declarat pentru gândul Andrei Cuculescu, şeful Direcţiei de Dezvoltare a Drumurilor.Întrebat dacă realizarea de autostrăzi reprezintă o prioritate pentru Guvernul de la Chişinău, reprezentantul Ministerului Transporturilor din R. Moldova a dat de înţeles că nu, motivând că investitorii străini nu sunt interesaţi să construiască noi drumuri în Moldova şi că în plus, nici traficul rutier de pe drumurile existente nu justifică deocamdată construcţia de autostrăzi.„Pentru a construi autostrăzi este nevoie de un trafic de peste 15.000 autovehicule pe zi. În prezent nu avem un asemenea trafic, decât pe câteva zone, la intrarea în Chişinău. Ne gândim că acestea pot fi aduse la nivel de autostradă, dacă îmbunătăţim condiţiile de siguranţă, punem parapeţi şi celelalte elemente de siguranţă. Dar vom vedea”, a sintetizat Andrei Cuculescu.Solicitat de gândul să estimeze câţi km de autostrăzi ar putea avea Republica Moldova în viitorul apropiat, Cuculescu a apreciat că "în mai puţin de 10 ani" Republica Moldova ar putea avea "în jur de 150 de km de autostrăzi, dar vom vedea, în funcţie şi de nivelul traficului rutier".Anatol Şalaru, fost ministru al Transporturilor în Guvernul de la Chişinău până acum câteva zile despre care presa a anunţat că a fost revocat, a avut întâlniri în trecut, printre alţii, şi cu foştii miniştri români ai Transporturilor, Anca Boagiu şi cu Alexandru Nazare, cele două părţi angajându-se, cu ambele ocazii, să caute mijloace de punere în practică a interconectării viitoarei autostrăzi Târgu-Mureş - Iaşi – Ungheni cu infrastructura de transport rutier de pe teritoriul Republicii Moldova, printr-un pod peste Prut la Ungheni. Totul a rămas la stadiul de discuţii.Pe de altă parte, într-un interviu acordat presei din R. Moldova, în martie 2010, fostul ministru al Transporturilor, Anatol Şalaru, întrebat despre o autostradă, aprecia că investitorii străini nu sunt dispuşi să finanţeze “drumuri construite de la zero” şi că pentru asta ar trebui găsite fonduri locale. El a menţionat atunci că autorităţile de la Chişinău negociază cu structuri europene ca să vină cât mai mulţi bani pentru infrastructura drumurilor.„Regele asfatului” Costel Căşuneanu reabilitează drumuri în R. Moldova : "Pe o lungime de peste 5 km se va executa un sistem rutier complet nou”Unul dintre aşa-numiţii „regi ai asfaltului” din România, Costel Căşuneanu, a câştigat câteva contracte de reabilitare a drumurilor naţionale de la vecinii noştri moldoveni. Compania Pa&Co International SRL, prin filiala sa din Republica Moldova, a demarat proiectul de reabilitare a drumului magistral M3 Chişinău - Giurgiuleşti, pe tronsoanele între km 96 şi km 122 şi respectiv între km 122 şi km 151.“Acestea reprezintă două proiecte majore din planul de dezvoltare a infrastructurii de drumuri din Republica Moldova, plan finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare. Drumul naţional M3 este de o importanţă strategică, el făcând legătura între capitala tării, Chişinău, şi extremitatea sudica, Giurgiuleşti, singurul port moldovenesc, situat atât la graniţa cu România, cât şi cu Ucraina”, se mândreşte pe site-ul său compania Pa&Co International.„Lucrările vor cuprinde o tehnologie modernă de reciclare a îmbrăcăminţii existente cu ciment şi agregate de adaos, se vor aplica soluţii moderne pentru execuţia podurilor şi podeţelor cu folosirea de structuri metalice şi consolidarea cu minipiloţi, iar pe o lungime de peste 5 km se va executa un sistem rutier complet nou”.Cele două proiecte urmează să fie finalizate pană la sfârşitul primului trimestru al anului viitor.Contractul pentru reabilitarea drumului M3 Chişinău-Giurgiuleşti, pe cele două secţiuni menţionate, a fost semnat în iunie 2012 şi are o valoare "la finalizare" de 32,93 milioane de dolari.În plus, aceeaşi firmă a omului de afaceri Costel Căşuneanu, Pa&Co, a câştigat şi un contract pentru reabilitarea drumului R14 Bălţi-Sarateni, km 10+780-km 26+000, beneficiar fiind Administraţia de Stat a Drumurilor din Republica Moldova. Valoarea contractului la finalizare este de 10,91 milioane de dolari, data începerii contractului fiind martie 2011, după cum reiese de pe site-ul Pa&Co International.Plombarea reţelei de drumuriNumele firmei Pa&Co este apare menţionat pe site-ul Ministerul Transporturilor din R. Moldova pe lista "lucrărilor de plombare" a reţelei de drumuri:- M2 Chişinău-Soroca-frontieră cu Ucraina, km 6-26 - SRL „Strabag”(Austria) - M2 Chişinău-Soroca-frontieră cu Ucraina, km 26-71 - Compania „Toto Construzioni Generali în asociere cu Taddei Spa” (Italia) - R14 Bălţi-Sărăteni –M2, km 10-26, km 61-64 - SRL „Pa&Co”(România).Ministerul Transporturilor a anunţat recent că “lucrările de plombare”, demarate la jumătatea lunii aprilie, au vizat în special “drumurile naţionale cu intensitate sporită de trafic”.-M1 Chişinău – Leuşeni – frontiera cu România (92 km);- M3 Chişinău – Cimişlia – Vulcăneşti – Giurgiuleşti – frontiera cu România (196 km) -M14 Brest – Briceni – Chişinău – Tiraspol – Odesa (323 km) -M21 Chişinău – Dubăsari – Poltava (Ucraina) (37 km).Reabilitare prin PPPStrategia de Transport şi Logistică mai arată că autorităţile din R Moldova intenţionează să reabiliteze prin PPP două drumuri republicane – R1 (Chişinău-Străşeni) şi R2 (Chişinău- Anenii Noi) – cu o lungime de 42 km şi respectiv de 28 de km, costurile investiţiei fiind estimate la 84 milioane euro, respectiv 56 milioane euro.Aproape trei sferturi din drumurile naţionale sunt în stare “rea” sau “foarte rea”Aproximativ trei sferturi din drumurile naţionale din R. Moldova sunt caracterizate în documentele oficiale ca fiind în stare “rea” sau “foarte rea”.“În prezent, circa 26% din drumuri naţionale sunt în stare bună sau mediocră, 54% în stare rea şi aproximativ 20% în stare foarte rea. Totodată, după aprobarea Strategiei infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017, situaţia s-a îmbunătăţit şi în perioada 2008 – 2012 au fost reabilitate peste 250 km de drumuri, inclusiv 60 km de drumuri locale, care se află în stare bună şi foarte bună”, se arată într-un document al MTID.Sursa mdti//evoluţia stării drumurilor din R.MoldovaÎn Moldova există 819 km de drumuri magistrale, 2.500 de km de drumuri republicane şi aproape 6.000 de drumuri locale. În total, reabilitarea şi întreţinerea lor a fost estimată în Strategia de Transport şi Logistică la 6,4 miliarde de euro.În 2013, autorităţile dispun de 192 de milioane de euro pentru lucrările de reabilitare şi întreţinere a drumurilor, fonduri considerate insuficiente faţă de necesarul estimat.Suma totală de bani necesară, conform estimărilor consultanţilor, pentru perioada 2013-2032, pentru reabilitare este de 2.819 milioane euro, iar pentru întreţinere de 2.590 milioane euro.Ce variante au propus consultanţii străini pentru strângerea de noi fonduri pentru drumuriPentru obţinerea de finanţări pentru repararea şi întreţinerea drumurilor, consultanţii străini au propus Ministerului Transporturilor din R.Moldova mai multe variante: "creşterea considerabilă şi imediată a accizelor la combustibil, în special pentru motorină", "creşterea considerabilă a altor venituri la Fondul Rutier sau a altor surse naţionale de finanţare" şi "creşterea finanţării din exterior pe o perioadă îndelungată".Chiar dacă drumurile sunt în stare precară, şoferii trebuie să plătească taxă pentru folosirea drumurilor în R.Moldova, iar banii ajung la fondul rutier, după cum reiese din tabelul de mai jos.Sursa: Strategia de Transport şi LogisticăRomânia are în prezent 530 de kilometri de autostrăzi, potrivit celor mai recente date ale CNADNR. Gândul a calculat de curând, pe baza celor mai recente informaţii Eurostat, că România deţine cea mai mică reţea de autostrăzi pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Doar 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor, de trei ori mai puţin decât bulgarii şi de opt ori mai puţin decât germanii.Cea mai mare densitate de autostrăzi pe cap de locuitor se înregistrează în Slovenia, cu 37,3 cm pe locuitor, urmată de Spania, cu 31 cm şi Cipru - 29,8 cm.
