Decizia a fost adoptată după ce a fost evaluată situaţia macroeconomică actuală din Republica Moldova şi a mediului economic extern, în baza tendinţelor indicatorilor macroeconomici pe termen mediu. De asemenea, au fost cuantificate perspectivele inflaţiei pe termen scurt şi mediu, precum şi evaluate riscurile şi provocările ce pot surveni în perioada următoare.Pe parcursul ultimelor opt luni rata anuală a inflaţiei s-a plasat în jurul obiectivului de 5.0 la sută şi în interiorul intervalului de variaţie de ± 1.5 p.p. stabilit de Banca Naţională. Ca urmare, BNM nu a modificat în această perioada rata de bază.Într-un comunicat de presă al BNM se precizează că „rata anuală a inflaţiei pentru luna septembrie 2012 a înregistrat nivelul de 4.9 la sută sau cu 0.5 puncte procentuale mai mult faţă de luna precedentă, continuând traiectoria ascendentă începută în luna iulie 2012. Accelerarea ritmurilor inflaţioniste s-a produs în urma creşterii presiunilor din partea preţurilor la produsele alimentare asociate condiţiilor meteorologice adverse pe parcursul anilor 2011- 2012. Rata anuală a inflaţiei de bază 1 s-a situat cu 0.3 puncte procentuale sub nivelul consemnat în luna august 2012, constituind 3.6 la sută ca rezultat al atenuării cererii interne şi a celei externe. Procesul inflaţionist din anul 2012 a fost influenţat atât de caracterul adaptiv al politicii monetare a BNM, dinamica ratei de schimb a monedei naţionale, cât şi de evoluţia preţurilor la petrol şi la produsele alimentare pe pieţele internaţionale. Presiunile inflaţioniste au fost atenuate de temperarea ritmului de creştere a activităţii economice interne şi cererea externă slabă”.În trimestrul II, 2012 produsul intern brut a înregistrat o creştere de 0.6 la sută, accentuând astfel tendinţa de temperare a activităţii economice. Dinamica respectivă a fost susţinută, în principal, de majorarea valorii adăugate brute în industrie şi comerţ, prin suprapunere cu evoluţia modestă a importurilor şi exporturilor. Producţia agricolă slabă şi răcirea consumului privat au afectat cel mai mult creşterea economică din trimestrul II.Datele cu privire la producţia industrială, comerţul intern şi extern din lunile august şi septembrie conturează o probabilitate sporită pentru înregistrarea unei creşteri nesemnificative şi în trimestrul III, 2012. Piaţa forţei de muncă a cunoscut o ameliorare a situaţiei în perioada analizată, astfel încât ritmul anual al salariului mediu real pe economie a sporit de la 4.2 la sută în trimestrul II, 2012 la 5.7 la sută în luna august 2012.În trimestrul III, 2012 volumul creditelor noi acordate a constituit 6669.3 mil. lei, diminuându-se cu 0.5 la sută faţă de trimestrul precedent. Dinamica respectivă a fost condiţionată de evoluţia nefavorabilă a creditelor în moneda naţională, care s-au micşorat cu 3.9 la sută, fiind parţial contrabalansată de sporirea creditelor în valută străină cu 4.9 la sută.Depozitele noi atrase în trimestrul III, 2012 au constituit 9641.9 mil. lei, majorându-se cu 0.8 la sută faţă de trimestrul II al anului curent. Astfel, depozitele în valută străină s-au majorat cu 7.3 la sută, iar cele în moneda naţională s-au diminuat cu 4.4 la sută faţă de trimestrul precedent.Soldurile creditelor şi depozitelor, la 30 septembrie 2012, au înregistrat o creştere anuală robustă de 15.5 la sută şi, respectiv, de 14.1 la sută. Ratele medii ale dobânzilor practicate de bănci la operaţiunile în moneda naţională pe parcursu trimestrului III, 2012 au avut o tendinţă lentă de scădere, astfel încât rata medie la creditele noi acordate a consemnat în luna septembrie 2012 un nou minim istoric de 12.58 la sută, diminuându-se cu 1.1 puncte procentuale faţă de finele lunii iunie. Totodată, ratele medii la depozitele noi atrase au înregistrat 7.94 la sută, cu 0.35 puncte procentuale mai mult faţă de luna iunie 2012.Vulnerabilitatea macroeconomică externă, marcată de incertitudinea soluţionării durabile a crizei datoriilor suverane din zona euro şi de înrăutăţirea perspectivelor creşterii economice mondiale, accentuează asimetria riscurilor la adresa inflaţiei pe termen mediu. Creşterea preţurilor internaţionale la produsele alimentare şi la petrol pe fundalul manifestării condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, respectiv, al tensiunilor existente din Orientul Mijlociu, reprezintă riscuri majore de amplificare a presiunilor inflaţioniste. Totodată, presiunile dezinflaţioniste urmează să survină din partea cererii agregate slabe, care se va plasa sub nivelul său potenţial până la finele anului 2014, mai subliniează BNM.
