„În timpul recensământului pilot, când chestionarul și metodologia au fost testate, unii respondenți au cerut insistent să indice opțiunea „moldovenească” în răspunsul la întrebarea privind limba maternă și limbile de comunicare. Ținând cont de acest lucru, precum și pentru a putea compara cu datele recensămintelor din 2004 și 2014, unde au fost prezente ambele opțiuni - „română” și „moldovenească” -, în chestionarul din 2024 a fost inclusă și „limba moldovenească”, a explicat Biroul, scrie rupor.md.Scopul recensământului a fost de a obține o imagine obiectivă și imparțială a proceselor care au loc în societate.„Rezultatele recensământului permit o mai bună înțelegere a situației și identificarea principalelor tendințe, ceea ce oferă autorităților publice și altor părți interesate informațiile necesare pentru a elabora politici și decizii mai incluzive în domeniul dezvoltării socio-economice”, a precizat BNS într-un comunicat.În rezultatele recensământului, toate datele au fost prezentate așa cum au fost indicate de respondenți, a precizat Biroul. Colectarea detaliată a datelor lingvistice permite colectarea, de exemplu, a numărului și proporției persoanelor care vorbesc aceeași limbă, limba de stat a Republicii Moldova, dar preferă să o numească cu un alt nume. Astfel, în 2024, ponderea tuturor persoanelor care vorbesc limba de stat, limba română, era de 79,2%. Comparativ cu rezultatele recensământului din 2014, acest indicator a crescut cu 0,5%. Și ponderea persoanelor care au declarat că „româna” sau „moldoveneasca” este limba lor maternă a crescut cu 0,3%, ajungând la 80,4%.Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.
