În septembrie 1933, meteorologul american Joseph Kincer s-a întrebat dacă clima Pământului se schimbă. După ce a studiat tendințele temperaturilor măsurate pe glob, Kincer a ajuns la concluzia că lumea se încălzește semnificativ, însă meteorologul nu a numit cauza acestui proces, scrie focus.ua.Câțiva ani mai târziu, în 1938, inginerul britanic Guy Callendar a demonstrat că temperatura medie la suprafață a crescut cu aproximativ 0,3°C în ultimii 50 de ani. Omul de știință credea că această creștere se datorează în mare parte creșterii nivelului de dioxid de carbon din atmosfera Pământului, ca urmare a arderii cărbunelui. Concluzia se baza pe primele teorii ale efectului de seră.În prezent, oamenii de știință utilizează date de la mii de stații meteorologice terestre, sateliți și nave, pe care le combină cu modele pentru a prezice vremea. Acest lucru ajută la crearea unei imagini coerente a modului în care clima Pământului s-a schimbat de la o zi la alta, deceniu după deceniu.Observațiile arată că ultimii doi ani, 2023 și 2024, au fost cei mai calzi înregistrați de la mijlocul secolului al XIX-lea și cu aproximativ 1,5°C peste temperatura de la începutul erei industriale. Astfel, a fost nevoie de un secol pentru ca globul să se încălzească cu primii 0,3°C, dar lumea s-a încălzit cu 1°C doar în ultimii 60 de ani. Concluzia este simplă: Pământul se încălzește și se încălzește tot mai repede.Care este cauza încălzirii globale atât de rapide a planetei? În primul rând, potrivit oamenilor de știință, este vorba de emisiile de gaze cu efect de seră ale populației. Dacă cantitatea de gaze cu efect de seră pe care o emitem crește, rata de încălzire a planetei se accelerează. Prin urmare, reducerea emisiilor nu va anula, din păcate, încălzirea planetei, dar, după cum cred oamenii de știință, o va încetini. Se preconizează că temperatura globală a planetei se va stabiliza numai atunci când emisiile vor fi zero.Dar, există și alți factori ca urmare a faptului că globul nu s-a încălzit în același ritm de-a lungul timpului. De exemplu, rata încălzirii globale a fost destul de stabilă, de 0,2 °C pe deceniu, din 1970 până în prezent, mult mai rapidă decât orice altă perioadă anterioară. Ultimii doi ani ar putea indica o accelerare a ritmului, dar oamenii de știință nu pot spune cu siguranță.Înainte de 1970, a existat o perioadă de ușoară răcire globală datorată creșterii rapide a cantității de particule de aerosol reflectorizante adăugate în atmosferă, datorată și arderii combustibililor fosili. În anii 1960 a fost inițiată o politică de aer curat, care a redus efectul de răcire. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, au predominat schimbările climatice naturale, cu o încălzire foarte lentă de la începutul industrializării.Cu toate acestea, studiile arată că planeta nu s-a încălzit în mod egal în toate regiunile. Datele arată că uscaturile s-au încălzit mai rapid decât media globală, în timp ce oceanele s-au încălzit mai lent. Noile date indică faptul că regiunea care se încălzește cel mai rapid în prezent este Arctica, aceasta se încălzește de patru ori mai repede decât media globală.Potrivit lui Ed Hawkins, profesor de climatologie la Universitatea din Reading, încălzirea susținută din ultimii doi ani i-a surprins destul de mult pe oamenii de știință. Cu toate acestea, cercetătorii preconizează că anul 2025 va fi probabil mai rece decât 2024, din cauza tranziției de la El Niño la La Niña în Pacificul tropical.Se preconizează că încălzirea globală va depăși 1,5°C, ca medie pe termen lung, undeva în următorul deceniu. Climatologii consideră că viitorul planetei depinde cu adevărat de măsurile pe care le vom lua în următorii ani.Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.
