Îmi este milă de Moldova, în situația în care Rusia se joacă de-a șoarecele și pisica. Atâta bucurie și slavă pentru soluția de evitare a unei crize energetice, în cazul închiderii robinetului la gaz pentru Moldova de către Rusia. Teoretic, avem alternativa de a importa gaz din România, însă de fapt, nu-l putem importa.Oficialii Rusiei săptămâna trecută au făcut declarații, potrivit cărora, dacă pentru Ucraina va închide robinetul, atunci Gazpromul va continua furnizarea de gaze către Moldova pe căi reverse prin conducta Iași-Ungheni.Acum este clar sensul acestei declarații. Asta a fost o glumă rusească în bătaie de joc și de desconsiderare a Moldovei. Oare ar fi conducerea Rusiei atât de generoasă, încât să facă acest gest pentru lichidarea unui eventual risc al crizei energetice, care poate cuprinde Moldova în prag de alegeri sau chiar în pragul iernii?Răspunsul este evident, după ce conducerea SA Moldovagaz a respins solicitarea de a fi utilizate rețelele de transportare a gazelor importate prin conducta Iași-Ungheni. Tratativele cu compania Moldovagaz în privința utilizării rețelei acesteia, pentru transportul de gaze din România, se duc de aproape un an de zile fără nici un rezultat. Din câte cunosc, până în prezent nu s-a reușit elaborarea formulei de import a gazului din România. Amintesc că rețeaua de distribuție aparține Moldovagaz, unde acționar majoritar este concernul rus Gazprom.În așa fel, conducta Iași-Ungheni poate deveni una simbolică, iar cu anii chiar un monument de amintire al securității energetice a Republicii Moldova.Oficialii responsabili de securitatea energetică a Moldovei planifică să plece la sfârșitul lunii septembrie la Moscova, unde posibil vor discuta cu oficialii ruși despre un eventual suport în asigurarea Moldovei cu gaze în continuare.Din toate informațiile, înțeleg că oficialilor moldoveni le convine prelungirea contractului, în locul negocierii unui preț mai bun prin semnarea unui nou contract.Intuiția economică mă impune să concluzionez că oficialii moldoveni se tem de semnarea unui nou contract, deoarece rușii ar impune condiții ferme de renunțare la implementarea Pachetului 3 energetic, amânat de către Guvernul RM pentru perioada 2016-2020.Republica Moldova de 4 ani nu are contract pe termen lung cu Gazprom, importă gaze în baza celui vechi, care se prelungește din an în an.Respectivul Pachet energetic 3 prevede separarea companiilor de producere a gazului și energiei electrice, furnizare şi de distribuţie a acestora.Implementarea Pachetului energetic 3 este un instrument cu efecte foarte puternice pentru securitatea energetică. Acest pachet impune limite comportamentului cu tendințe monopoliste și anti-competitive ale companiei Moldovagaz pe piața moldovenească. Amânarea implementării în Moldova a pachetului energetic 3 a fost o decizie corectă și în acest sens întârzierea de 4 ani nu ar fi ieșită din comun. Însă, în acest timp guvernările nu trebuie să se bucure numai, ci trebuie să se apuce de treabă să nu piardă acești ani în zadar.Trebuie de înțeles că implementarea Pachetului 3 este inevitabilă, iar amânarea pe 2020 s-ar putea transforma apoi în amânarea pe 2024 sau 2030. În acest timp, conducerea RM trebuie să întreprindă mișcări pentru a se apropia de o securitate energetică reală. Astfel, spațiul de manevră al viitoarelor guverne a RM trebuie să fie încătușat cât mai strâns de implementarea Pachetului energetic 3. Acestea vor trebui să manifeste voință politică cu obligații europene, prevăzute de programul de aderare a Moldovei la UE.Deci, în perioada imediat următoare guvernul trebuie să folosească perioada de până în anul 2016 pentru elaborarea și implementarea unei foi de parcurs cu acțiuni reale. În caz contrar, iarăși ne vom ciocni de situația în care nu s-a făcut nimic și mai cerem o nouă amânare. În așa fel putem deveni pe veci dependenți de monopolistul mondial de gaze rusești.În condițiile de astăzi, când Ministerul Economiei este preocupat de protecția oligarhilor și nu de problemele energetice, Moldova poate fi împinsă spre o criză energetică de proporții. Astfel, Moldova se poate trezi la un moment neprotejată în fața riscurilor de sistare a gazului natural din Rusia, neavând o alternativă. Nu se exclude că anume aceasta urmăresc oficialii de la Moscova.Sunt de părere că gestionarea proceselor macroeconomice în acest sector, necesită o altă abordare, prin care să fie luate în considerare toate situațiile posibile și viitoarele riscuri pe perioade mai mari de 5-10 ani. Moldova ar putea să-și asigure o protecție de până la 2 ani în cazuri excepționale, dacă Ministerul Economiei ar gestiona corect procesele. În acest sens există trei mari soluții ușor de implementat. Pentru aceasta structura macroeconomică responsabilă de politicile din acest domeniu trebuie să facă, dar nu să facă declarații tari și promisiuni. Acestea trebuie înlocuite cu acțiuni concrete, și nu gestionat în folosul formațiuni politice din care face parte ministrul Candu.În 2009-2010 Ucraina a trezit „mânia ursului” din hibernareModul în care a acționat Ucraina vizavi de gazul rusesc, livrat țărilor din Europa prin conductele care tranzitează teritoriul ucrainean a obligat administrația de la Kremlin să-și schimbe brusc atitudinea. Această atitudine a fost una foarte aspră, care s-a soldat cu decizia extrem de agresivă a Rusiei de a amplifica și a finaliza construcția magistralei de nord a conductei de gaze spre Europa și de a pune temelia conductei de gaze de sud spre Europa de Sud-Vest.Odată cu acțiunile agresive ale Rusiei din Ucraina, UE a impus Rusiei stoparea construcției conductei de gaze de sud „South Stream”. Proiectul este administrat de compania South Stream AG, înregistrată în Elveția și implementat de către compania rusească Gazprom, corporația italiană ENI, compania franceză Electricite de France și compania germană Wintershall. Ucraina a fost împotriva construcției acestei conducte pe platoul său continental. În aceste condiții, Rusia a ajuns la o înțelegere cu Turcia. Însă începând cu luna iulie, toate acțiunile au fost stopate.Soluția pentru Moldova este foarte simplăGuvernul RM trebuie să elaboreze o strategie reală de diversificare a asigurării energetice. În acest sens, compania Moldovagaz prin lege trebuie impusă să respecte condițiile de concurență elaborate și să aleagă un singur segment între cele trei posibile: producere, furnizare sau distribuție a gazului pe teritoriul Moldovei.Astfel s-ar soluționa două probleme imediat:Asigurarea unui mediu concurențial real pe piața energetică din Moldova;Asigurarea accesului mai multor importatori de gaze naturale pentru Moldova și asigurarea transportării libere a gazului spre consumator.În aceste condiții, putem prognoza pentru o perspectivă medie și lungă o aplanare a riscurilor și a amenințărilor securității energetice a Moldovei și eliminarea dependenței cronice de gazul rusesc. Iar România poate deveni principala sursă de aprovizionare cu gaz natural pentru Moldova.
