Procurorul CPI a fost suspendat din funcție din cauza acuzațiilor de hărțuire sexuală

Potrivit site-ului instanței, această decizie a fost luată de Biroul Adunării Statelor Părți la Statutul de la Roma cu majoritate de voturi, pe baza unei anchete a Oficiului Serviciilor de Supraveghere Internă al ONU. De asemenea, au fost examinate probele adunate, concluziile unui grup special de experți judiciari și explicațiile scrise ale părților, scrie theins.ru.

Adunarea îndeplinește la CPI funcții manageriale și legislative. Face parte din reprezentanți ai statelor care au ratificat Statutul de la Roma sau i s-au alăturat. Biroul este compus din președinte, doi vicepreședinți și 18 membri aleși de Adunare pentru un mandat de trei ani.

Apărătorii lui Khan, la rândul lor, au criticat decizia, numind-o ilegală, procesual nedreaptă și neîntărită de probe. Procurorul șef se află de un an în concediu administrativ, pe care l-a luat din cauza „presiunii puternice a mass-media”:

„Decizia mea este dictată de o angajare profundă și neclintită față de autoritatea biroului nostru și a instanței, precum și de dorința de a asigura integritatea procesului și echitatea față de toți participanții.”

Toată această perioadă, activitatea sa este asigurată de adjuncți. Așa cum a menționat anterior agenția Reuters, nu există o procedură clară pentru schimbarea procurorului șef.

Acuzațiile împotriva lui Khan au fost formulate în mai 2024 de doi angajați ai CPI, cărora colega lor le-a reclamat că, în timpul uneia dintre călătoriile în străinătate, Khan ar fi cerut unei femei să se odihnească cu el pe pat în hotel, după care „a atins-o sexual”. Ulterior, el a venit la camera ei la ora trei noaptea și a bătut la ușă timp de 10 minute. În documente se menționează că el închidea ușa biroului său și își băga mâna în buzunarul ei. De asemenea, ar fi propus de mai multe ori să plece împreună în vacanță.

La câteva săptămâni după aceasta, Khan a cerut mandate de arestare pentru prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și pentru ministrul Apărării, Yoav Galant. I-a acuzat de crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriile palestiniene de forțele israeliene în timpul războiului cu Hamas, început după atacul grupării Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023. Unele mass-media occidentale au legat aceste două evenimente, susținând că Khan ar fi putut deveni victima unei provocări a serviciilor speciale israeliene.

Khan a cerut, de asemenea, mandate de arestare pentru președintele Rusiei, Vladimir Putin, și pentru avocata drepturilor omului rusă Maria Lvova-Belova, pe care i-a acuzat de deportarea forțată a copiilor ucraineni pe teritoriul Rusiei. Din punct de vedere al dreptului internațional, acest lucru este considerat o crimă împotriva umanității.