Mihail Poisic: Moldova cerșește cu mâna întinsă peste tot în lume

Criza energetică de la începutul anului 2025 este doar una dintre consecințele deciziilor luate de autorități în conformitate cu politica antirusească a Occidentului. Această opinie a fost exprimată în cadrul comentariilor pentru „Eurasia. Expert” de fostul șef al departamentului Comitetului de Planificare de Stat al RSS Moldovenești, candidatul la științe economice Mihail Poisic, relatează infotag.md.

„Numai în luna ianuarie, Moldova a cheltuit 56 de milioane de euro pentru achizițiile de energie electrică. Aceste „achiziții” la prețuri prohibitive, de multe ori mai mari decât cele anterioare, sunt un factor declanșator pentru formarea prețurilor și tarifelor pentru tot ce se produce în țară și vor afecta, în primul rând, businessul și populația”, a spus el.

Poisic a subliniat că, în consecință, „cresc cheltuielile pentru finanțarea organizațiilor bugetare, precum și, cel puțin într-o anumită măsură, pentru compensațiile acordate celor mai săraci cetățeni și unui număr de industrii individuale”.

„Iar economia Moldovei stagnează. PIB-ul în 2022 a scăzut cu 4,6%, în 2023 a crescut, dar doar cu 0,7 %. În același timp, pe cap de locuitor s-a ridicat la doar 6.650 de dolari, în timp ce media pentru UE, la care se presupune că Moldova aspiră să fie membră, este de 53.789 de dolari sau de 8,1 ori mai mult. Iar în primele nouă luni ale anului 2024, PIB-ul a crescut doar cu 0,6%”, a SPUS economistul.

Potrivit lui, pentru „a se încadra cumva în bugetul de stat, autoritățile au început să majoreze la o rată extrem de mare împrumuturile externe, care au crescut de 2,5 ori în ultimii cinci ani, ajungând la 4,2 miliarde de dolari”.

„Moldova cerșește cu mâna întinsă în întreaga lume. Este vorba de creditori multilaterali în valoare totală de 3,77 miliarde de dolari, inclusiv Banca Europeană de Investiții - 415,6 milioane de dolari, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei - 60,9 milioane de dolari, Uniunea Europeană - 376,2 milioane de dolari, BERD - 438,9 milioane de dolari, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare - 292,2 milioane de dolari, Asociația Internațională pentru Dezvoltare - 793,5 milioane de dolari, FMI - 74,5 milioane de dolari, Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă - 1,32 miliarde de dolari. În plus, există creditori pe împrumuturi bilaterale - 418,8 milioane de dolari, inclusiv Agenția Franceză de Dezvoltare - 167,2 milioane de dolari, banca germană KfW - 4,5 milioane de dolari, Corporația de Credit pentru Comodități - 1,5 milioane de dolari, Guvernul polonez - 16,3 milioane de dolari, Banca poloneză BGK - 5,2 milioane de dolari (...) Și chiar Guvernul rus - 21,3 milioane de dolari”, a enumerat Poisic.

El a subliniat că „deoarece aceste împrumuturi sunt insuficiente în fiecare an, emisiunea băncilor centrale de stat crește rapid, dar la rate ale dobânzii mai mari pentru serviciul lor. Ca urmare, datoria publică internă a crescut de 1,9 ori în aceeași perioadă, ajungând la 44 de miliarde de lei”.

„Cea mai mare parte a acestor injecții în buget nu mai este folosită pentru dezvoltarea țării, ci pentru plata dobânzilor la împrumuturile anterioare. În plus, raportul dintre exporturi și importuri, în continuă înrăutățire, care a atins proporțiile prohibitive de 2,5 ori, este fără precedent nu doar pentru Europa, ci probabil pentru întreaga lume”, a conchis economistul.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.