FMI recomandă Moldovei o impozitare mai progresivă a veniturilor și optimizarea scutirilor de TVA

Textul programului nu este încă disponibil, dar a fost publicată o declarație a misiunii, în care sunt prezentate concluziile preliminare după vizită, informează logos-pres.md.

Accent pe consolidarea bugetului

Recomandările Fondului Monetar Internațional privind politica economică se referă în mare parte la domeniul fiscal. Accentul politicii fiscale a Moldovei trebuie să fie pus pe consolidarea bugetului.

„Pe termen mediu, deficitul bugetar va scădea până la 3,5% în 2029, asigurând în același timp suficiente posibilități bugetare pentru susținerea investițiilor de capital, reforma salariilor și cheltuielilor sociale, — comentează Marina Solovieva, director de programare al Centrului Independent Expert Grup. — Traducând din limbaj macroeconomic: ni se recomandă nu atât să reducem partea de cheltuieli a bugetului, cât să creștem partea de venituri”.

Adică, bugetul trebuie să fie suficient pentru infrastructură, creșterea salariilor în sectorul bugetar și cheltuielile sociale, iar pentru aceasta trebuie să crească veniturile fiscale.

Se intenționează atingerea acestui obiectiv prin extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare a veniturilor și îmbunătățirea administrării încasărilor fiscale.

„Misiunea FMI nu intră în detalii, dar conținutul concret al acestor propuneri poate fi dedus din raportul anterior despre Moldova, — continuă Marina Solovieva. — Printre sarcinile prioritare se numără optimizarea facilităților fiscale la TVA și impozitul pe venit și consolidarea sistemelor fragmentate de impozitare a veniturilor”.

Ce înseamnă optimizare scutirilor de TVA?

„Au existat discuții cu Guvernul privind aplicarea cotei standard de TVA (20 %) la lucruri pentru care în prezent se aplică cote reduse sau nu se aplică deloc”, precizează expertul. – Este vorba despre servicii digitale, importuri de bunuri cu valoare redusă (colete), produse de panificație și lactate, catering, importuri de automobile, produse agricole, electricitate, căldură, apă caldă, gaze naturale și lichefiate și servicii ale instituțiilor de învățământ. Vom vedea cu care dintre acestea va fi de acord Guvernul”.

Totodată, FMI menționează că „taxele mai mari pe consum ar necesita revizuirea sistemului de impozitare a veniturilor și proprietății, având în vedere tendința mai mare a gospodăriilor cu venituri mici spre consum”.

În acest sens, „reformele care ar susține menținerea progresivității sistemului fiscal, inclusiv o impozitare mai țintită a veniturilor din capital, proprietate (inclusiv imobiliare) și moșteniri, ar contribui la atingerea obiectivelor privind formarea veniturilor și redistribuirea acestora”.

„Traduc din nou în limbaj simplu: eliminarea cotelor reduse de TVA va afecta în primul rând pe cei mai săraci, deoarece aceștia cheltuiesc tot venitul (și plătesc TVA), — spune Solovieva. — De aceea, este necesar să se compenseze acest lucru printr-o impozitare mai progresivă a veniturilor și proprietății celor bogați (cu cât ești mai bogat, cu atât plătești mai multe taxe).

Prin „simplificarea sistemului de impozitare a veniturilor” probabil se înțelege faptul că, de exemplu, odată cu introducerea în 2026 a unui nou regim de impozitare a veniturilor freelancerilor, în prezent există cel puțin zece abordări diferite privind impozitarea veniturilor din activitatea profesională, iar această diversitate ar trebui simplificată”.

Cu privire la cota zero de impozitare a profiturilor nedistribuite

De asemenea, FMI a criticat data trecută cota zero de impozitare a profiturilor nerepartizate ale companiilor, notează specialistul.

„Fondul a remarcat că acest regim este mai puțin eficient în stimularea investițiilor din partea întreprinderilor mici și mijlocii comparativ cu companiile mature, — comentează expertul. — Spre deosebire de companiile mature, startup-urile, de regulă, nu dispun de profit reinvestit. Aceasta înseamnă că ele sunt mai puțin susceptibile să beneficieze de această facilitate”.

În schimb, ele depind adesea de noi aporturi de capital social — o sursă de finanțare care nu beneficiază de niciun fel de facilități.

Această abordare diferită față de profitul reinvestit și noul capital social creează un efect de „blocaj”: companiile mature sunt stimulate să acumuleze capital în cadrul companiei, chiar și pentru proiecte cu randament mai scăzut, în loc ca capitalul să fie redistribuit în favoarea startup-urilor mai productive cu potențial ridicat de creștere.

„În plus, experiența internațională arată că introducerea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit al întreprinderilor este de obicei însoțită de o reducere semnificativă a veniturilor bugetare, — observă Marina Solovieva. — În același timp, impactul său asupra investițiilor rămâne neclar”.