T: Dle Prim-ministru, acum un an aţi avut o Adresare către cetăţeni, în cadrul căreia V-aţi referit la existenţa mai multor probleme în procesul de guvernare a ţării şi aţi venit cu un şir de propuneri pentru depăşirea lor. Care este situaţia la acest capitol acum? V.F.: Referitor la Adresarea către cetăţeni, pe care am avut-o acum un an, vreau să menţionez că ea a fost rezultatul unor ample consultări cu societatea civilă, consultări fără precedent în istoria contemporană a Republicii Moldova. Acel exerciţiu util mi-a permis să iau pulsul societăţii într-un moment de maximă responsabilitate pentru ţară, iar multe din punctele enunţate atunci au reflectat opiniile unor exponenţi notorii ai societăţii civile.Referindu-mă la conţinutul Adresării, aş vrea să amintesc că atunci spuneam căAIE are două probleme importante de rezolvat: să asigure stabilitatea politică prin depăşirea efectelor crizei constituţionale; să asigure eficienţa actului guvernării.În primul caz, am reuşit să înregistrăm un progres substanţial şi, dacă vă aduceţi aminte, atunci eu spuneam că văd două posibilităţi de soluţionare a acestei probleme: identificarea unei figuri de compromis pentru funcţia de Preşedinte; amendarea solidară de către toate fracţiunile parlamentare a Constituţiei. În perioada imediat următoare Adresării către cetăţeni, au demarat discuţiile despre necesitatea identificării unui candidat de compromis şi, după mai multe tentative, am ajuns la situaţia de la începutul anului curent, cînd dl. Timofti a fost ales Preşedinte al Republicii Moldova. Astfel, a fost pus capăt perioadei de incertitudine şi instabilitate politică, care afecta ţara noastră de mai bine de doi ani.În cel de-al doilea caz – asigurarea eficienţei actului guvernări, s-au înregistrat anumite progrese, dar, trebuie să recunosc, că multe încă rămîn de făcut.T: Cînd vorbiţi de faptul că multe rămîn de făcut la capitolul asigurarea eficienţei guvernării Vă referiţi la acea evaluare a membrilor Cabinetului de miniştri pe care aţi anunţat-o acum un an? V.F.: Nu doar la aceasta. Dar, într-adevăr, am spus atunci că voi propune ca fiecare partid să facă o evaluare a reprezentanţilor delegaţi în fruntea instituţiilor statului. Şi aţi văzut că ulterior unii politicieni iniţial au acceptat ideea că lucrurile în acest domeniu nici pe departe nu sînt perfecte, iar ulterior au declarat că vor face propriile evaluări. La rîndul meu, menţionasem că voi veni şi eu cu o evaluare proprie. Însă, acest proces a fost în strînsă legătură cu procesul de alegere a şefului statului. Şi, în situaţia în care a trebuit să prioretizăm lucrurile, reieşind din interesul ţării, am ales să ne concentrăm pe alegerea Preşedintelui, urmînd ca preconizatele modificări să le facem ulterior.Tot în Adresarea mea către cetăţeni, vorbeam de necesitatea excluderii influenţei partidelor asupra activităţii miniştrilor în cadrul Guvernului, dar şi de necesitatea distrugerii opoziţiei din interiorul guvernării. Astăzi, constat cu satisfacţie că, chiar dacă mai sînt unele probleme, practic nu mai avem situaţii de blocaj sau de sabotare directă pe interior, cum era acum un an. Aceasta ne permite să avansăm mai rapid în soluţionarea problemelor cu care se confruntă ţara, cetăţenii Republicii Moldova. Desigur, unele reminiscenţe ale acelui comportament ilogic şi iresponsabil încă se mai fac resimţite, dar sper că acestea vor dispărea cu timpul.Acum un an, în cadrul Adresării către cetăţeni, am menţionat un lucru foarte important, care, nu se ştie de ce, ulterior s-a cam pierdut. Vorbeam atunci că AIE are nevoie de o resetare funcţională, dar nu de o reformatare, cum le place unora să spună chiar şi în prezent. Şi ulterior am demonstrat că scopul nostru a fost de a consolida Alianţa, dar nu de a o distruge şi acest lucru, în mare parte, ne-a reuşit.T: Un punct-cheie în adresarea Dvs. către cetăţeni a ţinut de depolitizarea instituţiilor de drept şi aici nu prea se văd rezultate.V.F.: Procesul respectiv este extrem de complex şi, evident, nu putea fi finalizat în decurs de un an. Dar aş vrea să amintesc că în ultimul an, împreună cu colegii din Alianţă, am purces la realizarea unor obiective, care se conţineau inclusiv şi în Adresarea mea către cetăţeni. Şi aici am în vedere inclusiv depolitizarea şi reformarea instituţiilor de drept, despre care aţi amintit şi asupra căreia într-adevăr am insistat în cadrul Adresării către cetăţeni. Astfel, a demarat reforma în justiţie, reforma MAI, reforma CCCEC. Sînt procese în derulare, care urmează să fie finalizate. Din păcate, deocamdată încă nu putem vorbi de careva progrese în ceea ce ţine de reforma Procuraturii şi a SIS, dar sper că şi colegii mei înţeleg necesitatea promovării transformărilor în aceste domenii şi că vom reuşi să avansăm în direcţia respectivă.T: Acum un an aţi venit şi cu alte propuneri care vizau sporirea eficienţei actului de guvernare: Legea privind responsabilitatea ministerială, eliminarea Prezidiului Guvernului, revenirea la vechea formulă de adoptare a deciziilor în Guvern, crearea Comitetului Naţional pentru Reformă şi a Consiliul Economic pe lîngă Primul ministru. V.F.: În unele cazuri, cum ar fi cel al Consiliului Economic, cea mai mare parte a lucrului a fost făcută şi urmează ca procesul să fie finalizat în scurt timp. În alte cazuri, cum ar fi, spre exemplu, Legea privind responsabilitatea ministerială, trebuie să recunosc că avem unele restanţe, dar cred că vom reuşi să le înlăturăm cît mai repede posibil.T: În alt context, Dle Prim-ministru, aş vrea să vă întreb de condamnarea crimelor comunismului, care a avut loc în Parlament. S-a creat impresia că anterior aţi avut o poziţie ezitantă la acest capitol, iar de această dată aţi fost şi Dvs., şi partidul pe care-l conduceţi, fermi pe poziţii. V.F.: Şi formaţiunea pe care o conduc, şi eu personal, tot timpul am avut aceeaşi poziţie vizavi de comunism, comunişti şi crimele comunismului. PLDM a fost partidul care şi-a propus scopul de a scăpa Moldova de Voronin şi de comunişti şi, chiar dacă mulţi priveau cu scepticism la acest angajament al nostru, ulterior l-am realizat. Aceeaşi situaţie este şi în cazul condamnării crimelor comunismului. Numai că acest proces urma să fie tratat cu maximă seriozitate şi responsabilitate. Iar aceasta presupune inclusiv şi alegerea momentului potrivit. În actuala majoritate parlamentară sînt deputaţi din partea unui anume partid politic cărora nu le-a fost uşor să se decidă şi să voteze această hotărîre. Eu apreciez efortul acestor deputaţi şi responsabilitatea de care au dat dovadă. Conjunctura în care s-a produs condamnarea crimelor comunismului nu putea să apară peste noapte. A fost nevoie de timp, ca să se ajungă la o situaţie în care condamnarea crimelor comunismului să fie posibilă nu doar declarativ, ci şi legislativ. De aceea, repet: PLDM are obiective clar stabilite şi acţionează consecvent pentru realizarea lor, dar, totodată, trebuie să reieşim şi din situaţia reală şi să acţionăm atunci cînd este momentul oportun.T: Unii analişti politici leagă fermitatea cu care aţi acţionat în cazul condamnării comunismului cu vizita întreprinsă recent în Georgia. Este vre-o legătură? V.F.: Vizita în Georgia a fost una importantă şi de succes, aş zice chiar, dar nu are nici o legătură cu condamnarea crimelor comunismului. Da, ceea ce a reuşit Georgia în ultimii ani este impresionant, dar repet: condamnarea crimelor comunismului este un obiectiv mai vechi al formaţiunii pe care o conduc şi nu cred că aici ar trebui să se facă careva paralele.În general, dacă m-aţi întrebat de această vizită, pot să vă spun că sînt mulţumit de rezultate. În cadrul acestei vizite, am avut întrevederi cu Preşedintele Georgiei, Mihail Saakashvili, cu Premierul Vano Merabishvili şi alţi oficiali, cu care am discutat despre relaţiile dintre statele noastre în plan bilateral, dar şi paşii care urmează a fi întreprinşi în vederea atingerii obiectivului de integrare în Uniunea Europeană. De asemenea, în cadrul vizitei, au fost semnate patru acorduri importante: Acordul între Guvernul RM şi Guvernul Georgiei cu privire la circulaţia fără vize a cetăţenilor, Memorandumul de înţelegere în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale, Acordul privind traficul rutier internaţional, Acordul privind cooperarea şi asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal. Am convenit ca Moldova şi Georgia să facă schimb de experienţă în domeniile în care au înregistrat progrese. Astfel, Georgia va oferi Republicii Moldova consultanţă privind reformarea Ministerului Afacerilor Interne, iar ţara noastră va împărtăşi din experienţa implementării Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Urmează să fie preluată experienţa Georgiei privind studierea limbii engleze în instituţiile de învăţămînt, cu ajutorul voluntarilor din SUA, Anglia şi Irlanda.T: După revenire din această vizită, aţi declarat că Moldova a reuşit performanţa de a fi ţara care va găzdui Reuniunea miniştrilor de externe a PPE, care va pregăti Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnus. În ce măsură va contribui aceasta la realizarea obiectivelor pe care le are Guvernul la capitolul integrare europeană? V.F.: Cred că mai întîi trebuie să precizăm că, în cadrul vizitei în Georgia, am participat, la Batumi, la Primul Summit al Partidului Popular European al liderilor din Parteneriatul Estic. În cadrul acestui Summit, s-a convenit asupra organizării Reuniunii miniştrilor de externe ai PPE din ţările UE şi non-UE la Chişinău, în luna septembrie 2013. Ferma mea convingere este că această reuniune va fi la fel de importantă şi relevantă pentru vecinii din Est ai UE, ca şi Summit-ul de la Thessaloniki din 2003 pentru Ţările Balcanice. Noi ne propunem ca pînă atunci să finalizăm negocierile privind Acordul de Asociere, inclusiv privind DCFTA, şi să finalizăm implementarea fazei a doua a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Iar aceasta va apropia semnificativ momentul aderării noastre la UE.T: Vă mulţumim pentru interviu.
