Potrivit experţilor bancari, instalarea acestor dizpozitive poate avea doar efecte benefice asupra creşterii profitabilităţii agenţilor economici.În primul trimestru din 2012 ponderea plăţilor fără numerar a constituit 10,11% din valoarea tuturor operaţiunilor efectuate în ţară cât şi în străinătate cu cardurile emise atât în Moldova cât şi în străinătate. A fost astfel înregistrată o creştere de doar 0.58 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în pofida eforturilor BNM.Sistemul de plăţi prin POS-terminale nu e atât de răspândit în Republica Moldova din diverse motive, fie lipsa deprinderii populaţiei de a o face sau lipsa acestor dispozitive în unităţile comerciale. Nu în zadar ponderea plăţilor fără numerar efectuate în străinătate cu cardurile emise în Republica Moldova este mai mare (42.10%) decât a celor efectuate în Republica Moldova (36.53%). Prin urmare, moldovenii utilizează mai frecvent cardurile peste hotare. În acelaşi timp 21,35% din plăţi efectuate cu cardul în Republica Moldova sunt făcute de către străini.Avantajele instalării POS-terminalelor sunt incontestabile. Ele constau în primul rând în creşterea volumului de vânzări prin disponibilitatea surselor financiare şi în reducerea costurilor de securitate, de gestiune şi de transport a numerarului. Deasemenea, riscurile de fraudă, banii falşi sau furtul sunt practic eliminate.Pe de o parte , oferind clienţilor posibilitatea de a plăti cu cardul, comerciantul îi face pe aceştia să nu se limiteze doar la banii pe care îi au în portofel, ci la întreaga sumă de pe contul din bancă. Astfel, sporeşte volumul cumpărăturilor însă în acelaşi timp sporesc şi cheltuielile populaţiei şi se descurajează economisirile. O altă latură vulnerabilă ar fi amplificarea fraudelor electronice şi încălcarea dreptului de intimitate a clienţilor din cauza ţinerii evidenţelor privind tranzacţiile electronice.Prin urmare putem conchide că moldovenii preferă să retragă banii din bancomate, şi să achite cu cash decât să achite cu cardul deoarece pot controla cheltuielile.Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, la finele primului trimestru al 2012, erau puse în circulaţie 933,9 mii carduri bancare, ceea ce constituie cu 22,2 mii de carduri mai mult faţă de finele anului 2011iar numărul dispozitivelor speciale de deservire a cardurilor bancare a ajuns la peste 9 mii de unităţi dintre care circa 8 mii de unităţi sunt POS- terminale. În primul trimestru, au fost instalate, astfel, 140 de terminale noi. Potrivit calculelor, unui POS-terminal îi revenin de regulă 115 de carduri.Conform studiului efectuat de către agenţia InfoMarket, dintre cele 15 bănci comerciale, cea mai mare reţea de deservire printre băncile comerciale o deţine Banca de Economii – cu 676 obiective, inclusiv 37 filiale, 538 agenţii şi 101 bancomate. Locul II îl ocupă BC Victoriabank cu 235 puncte de deservire. Cu un nivel înalt de acoperire geografică este şi banca Moldova Agroindbank, care ocupă locul III în ratingul comun (225 obiective). Cea mai modestă reţea bancară o deţine Comertbank, care ocupă ultimul lor în rating cu 13 obiective comerciale.Aproape 40% din reprezentanţele bancare sunt concentrate în capitală, aici activând 808 puncte de deservire a clienţilor: 117 filiale, 221 agentii, 463 bancomate.Din experienţa altor ţări este evident că utilizarea cardurilor bancare ca mijloc de plată pentru mărfuri şi servicii avantajeaza atât utilizatorii, cât şi statul, fiind diminuat astfel nivelul de evaziune fiscal dar şi cheltuielile agenţilor economici pentru gestionarea numerarului. Drept urmare, potrivit experţilor, se micşorează masa monetară , ceia ce duce la reducerea nivelului inflaţiei.Potrivit unui raport al Băncii Reglementelor Internaţionale, bancnotele şi monedele reprezintă doar 3% din banii Suediei, în zona euro media fiind de 9%. În Statele Unite ponderea respectivă este de 7% .Suedia a fost prima ţară europeană care a introdus bancnotele în circulaţie în anul 1661 şi ar putea fi prima care ar renunţa la ele prin trecerea în totalitate la achitările fără numerar, inclusive cu cardul.
