Nora lui Muruianu a ajuns judecătoare

Fiecare al treilea judecător are rude în sistem

În timp ce autorităţile încearcă tot felul de căi pentru a-l demite pe Ion Muruianu, justiţia din R. Moldova se îmbogăţeşte cu noi membri ai familiei preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. La sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) le-a numit în funcţia de judecători pe nora şi fina nurorii lui Muruianu. Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, care este şi membru al CSM, nu vede nimic rău în aceste numiri. Printre judecătorii din R. Moldova sunt mulţi angajaţi aflaţi în relaţii de rudenie.

„E dreptul lor”

„N-ar trebui să ne îngrijoreze aceste numiri. Sunt mulţi judecători în R. Moldova care sunt fraţi, surori sau fii şi fiice ai altor magistraţi. Şi nu îi poţi acuza pentru asta. Or, aceşti oameni nu pot fi lipsiţi de dreptul lor fundamental de a-şi alege domeniul de activitate”. Aşa a comentat ministrul Alexandru Tănase validarea în funcţia de judecători a candidaţilor Maria Gurduza (Muruianu), soţia fiului lui Ion Muruianu, şi Corina Cojocaru (Ursachi), despre care se spune că ar fi fina fiului lui Muruianu. Tănase afirmă că despre relaţiile care există între familia Muruianu şi Corina Cojocaru a aflat de la jurnalişti, însă în ceea ce priveşte numirea în funcţia de judecător a nurorii preşedintelui CSJ, în acest caz Muruianu a fost corect. „Fiind membru al CSM, Muruianu a anunţat din start că este rudă cu Maria Gurduza şi nu a participat la discuţii şi validarea numirii ei. De altfel, CSM nu a avut niciun motiv să nu o numească judecător pe Gurduza. Or, ea este absolventă a Institutului Naţional de Justiţie (INJ), iar aceştia sunt angajaţi prioritar”, a mai precizat ministrul.

„Nedreptatea se face la Institutul de Justiţie”

Juristul Teo Cârnaţ confirmă faptul că în acest caz CSM nu a avut de ales, pentru că într-adevăr ei sunt obligaţi să îi numească judecători în primul rând pe absolvenţii INJ, problema cea mare este însă cine sunt absolvenţii acestei instituţii. „80 % din cei care învaţă la INJ sunt fii sau fiice de procurori, judecători şi avocaţi. Nu veţi găsi acolo copii de ţărani simpli, decât câteva excepţii. Iată unde are loc de fapt marea nedreptate. Eu am avut un student cu media 10 la universitate care nu a fost acceptat la INJ pentru că nu avea relaţii, dar el ar fi putut deveni un judecător foarte bun”, afirmă Cârnaţ. Tănase susţine însă că situaţia de la INJ s-a schimbat odată cu alegerea unei noi conduceri a institutului.

O treime din judecători sunt înrudiţi

Şi totuşi, crede Cârnaţ, relaţiile de rudenie care există între judecători afectează sistemul. „Chiar dacă prin lege este interzis ca un judecător să examineze o cauză în care este implicată o rudă de-a sa, indirect aceşti judecători se susţin reciproc. Voi aminti aici doar cazul judecătorului de la Judecătoria Buiucani, Dorin Popovici. Tatăl său, Tudor Popovici, este vicepreşedintele CSJ şi a făcut tot posibilul pentru a-l scăpa pe fiul său de sancţiunea care i-a fost aplicată pentru eliberarea mandatului de arest pe numele unor tinere reţinute în legătură cu evenimentele de pe 7 aprilie 2009”, îşi argumentează opinia Cârnaţ. Potrivit lui, lucrurile sunt însă mult mai grave decât par la prima vedere. Juristul afirmă că fiecare al treilea judecător, procuror sau avocat şi-a ajutat o rudă apropiată să ajungă în sistem.

Tatăl e judecător, fiul – avocat

Menţionăm că în afara cazurilor de înrudire între judecători, mai există şi altele în care judecătorii sunt rude apropiate cu procurori şi avocaţi. „Copiii mai multor judecători lucrează avocaţi. Este cazul judecătorului Gâscă de la Judecătoria Râşcani, a judecătorului Micu de la Curtea de Apel”, mai spune Cârnaţ, iar Valentin Lastaveţchi, şeful aparatului preşedintelui CSJ, confirmă acest lucru. Totuşi, Lastaveţchi neagă faptul că Corina Cojocaru (Ursachi) şi Ion Muruianu ar fi persoane apropiate, de aceea nu vede nicio problemă în faptul că preşedintele CSJ a votat pentru numirea ei în funcţia de jud